CÂND

Preambul. Istoric. Context European.

PREAMBUL

“Excellence is the unlimited ability to improve the quality of what you have to offer“
Rick Pitino

Prosperitatea poate fi definită ca fiind rezultanta indirectă a excelenţei, iar Excelenţa este posibilă doar prin provocarea și creșterea permanentă a standardelor educaţionale, de cercetare și management.

Obţinerea excelenţei și alinierea la standardele internaţionale sunt posibile prin abordarea unei strategii de extindere a orizonturilor educaţional-universitare și facilitarea accesului la noi tehnologii de studiu și infrastructură suport.

Acest fenomen nu reprezintă o revoluţie, ci o EVOLUŢIE. Consolidarea “temeliei” universitare este un mecanism perpetuu intrinsec, organic, iar abordarea focusată pe menţinerea standardelor actuale, fără o raportare realistă la mediul exterior, nu face decât să menţină Universitatea la același nivel, în timp ce mediul extern evoluează exponenţial, atât din punct de vedere educaţional, cât și știinţific.

Academicienii și studenţii merită să fie remarcaţi pentru rezultatele lor, iar Universitatea trebuie să fie vizibilă mediului internaţional pentru potenţialul de dezvoltare al acesteia, potenţial care este rezultat al unui cumul de cunoștinţe, abilităţi și idei inovatoare.

Implementarea unui sistem de formare medicală continuă și management al proceselor medicale va contribui la dezvoltarea în permanenţă a sistemului medical universitar, printr-o aliniere la standardele internaţionale și validarea corectă, vizibilă și obiectivă a Universităţii de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” de către mediul universitar și medical internaţional.

ISTORIC

Universitatea Grigore T. Popa, nucleu de pregătire profesională medicală superioară la Iași, își are locul printre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. Totodată, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași reprezintă singura structură de învăţământ academic medical recunoscută din regiunea de Nord-Est a României acoperind nevoia de educaţie pentru un număr important de tineri, aflat în continuă creștere.

Numeroase personalităţi remarcabile, reprezentative pentru medicina şi cultura românească, s-au succedat de-a lungul generaţiilor în cadrul disciplinelor didactice ale diverselor facultăţi şi în structurile spitaliceşti afiliate acestora, permiţând progresul continuu. În pofida numeroaselor evenimente istorice şi sociale care au afectat – implicit – şi viaţa ştiinţifică, medicală şi culturală a României din ultimii 150 de ani, activitatea facultăţilor din cadrul Universitatii de Medicină și Farmacie ieşene s-a desfăşurat fără întrerupere în tot acest interval.

Progresul învăţământului medical universitar ieşean a înregistrat un ritm mai alert în anii de după 1990, când a putut fi structurat după principii moderne şi funcţionale, când disciplinele de tradiţie au dobândit o pondere suplimentară de dezvoltare, pe lângă acestea înfiinţându-se facultăţi, specializări și discipline noi, totul în spiritul apropierii de eficienţa şi modernitatea modelelor didactice europene de învăţământ in domeniul sănătate.

Începând cu anul 2014, trendurile impuse la nivel internaţional în industrie și știinţă (Industry 4.0), prin proiecte și prototipuri puternic tehnologizate și cu influenţă directă în diverse industrii, inclusiv cea medicală, determină o accelerare a ritmului de evoluţie a sistemului industrial-economic. Pe lângă alte industrii, medicina rămâne o ramură a știinţei extrem de importantă, știinţă care operează cu concepte de la cele mai vechi și până la cele mai noi din majoritatea știinţelor, de la anatomia umană fundamentală și până la modele matematice complexe, noţiuni din câmpul filosofiei și al artei.

Prin raportare la complexitatea știinţei, sistemul educaţional medical impune un nivel ridicat de atenţie, de adaptare și actualizare permanentă a curriculelor de studiu, precum și a metodelor de transfer informaţional și predare. Practica este o componentă vitală în programa educaţională, motiv pentru care introducerea noilor tehnologii, a sistemelor autonome bazate pe inteligentă artificială, a bazelor de date complexe și a sistemelor virtuale imagistice contribuie în mod determinant la facilitarea accesului la noi cunoștinţe cu grad ridicat de retenţie, dezvoltarea de noi specializări și elaborarea unor noi tematici și teme de cercetare inovative.

CONTEXT EUROPEAN

Nu doar la nivel tehnologic (Industrie 4.0), ci și în medicină, au loc schimbări de paradigmă. Biologia moleculară deţine de mult timp un rol important în știinţele vieţii. Oamenii de știinţă consideră că odată cu creșterea miniaturizării, sistemele microelectronice reduse la dimensiunile sistemelor celulare vor facilita noi abordări terapeutice. De asemenea, sistemele de telecomunicaţii convenţionale pot fi echipate și cu senzori transformaţi în dispozitive inteligente de monitorizare medicală, ce pot ajuta pacienţii să devină parte a procesului de diagnostic și a celui terapeutic. Tendinţele de dezvoltare atât la nivel medical, cât și educaţional-medical conduc la concepte moderne de asistenţă medicală, suportată electronic, cât și la un mediu educaţional complex, bazat pe cercetare avansată și tehnologii inovative integrate.

Timp de secole, medicina s-a bazat pe cunoștinţele medicilor extrem de pregătiţi, ce foloseau un număr relativ redus de medicamente, preponderent bazate pe substanţe naturale. Această eră a Medicinii 1.0 a precedat descoperirii antibioticelor și utilizarea diagnosticată a radiografiilor. Aceste noutăţi au fost concepute pentru a schimba considerabil sistemul medical, devenind ceea ce se putea numi Medicină 2.0. În următoarele decenii, chirurgia a beneficiat de noi dezvoltări în tehnologia și electronica microsistemelor (chirurgia navigată, recunoașterea imaginilor, robotică, etc.), permiţând intervenţii care anterior au fost de neconceput (Medicină 3.0). În momentul actual, ne regăsim în pragul Medicină 4.0: nivelul atins astăzi de tehnologia informaţiei și a comunicaţiilor, tehnologia electronică și microstructurile ar putea contribui la eficientizarea structurilor terapeutice existente.

Odată cu acest concept Industrie 4.0, ce influenţează inclusiv sistemul medical și implicit pe cel educaţional specific, cu ajutorul noilor tehnologii se dezvoltă și sistemul Pharma 4.0. Acest concept nu face excepţii de la perspectivele impuse de dezvoltarea tehnologică exponenţială, ci le impune conform specificului dat de domeniu.

Trebuie să existe o revoluţie industrială în educaţie, în care știinţa educaţiei și ingeniozitatea tehnologiei educaţionale se combină pentru a moderniza procedurile ineficiente și stângace ale educaţiei convenţionale. (Sidney L. Pressey, 1924). Predatul în stil victorian, în săli de clasă, de pe cărţi învechite, în timp ce profesorul vorbește și notează pe tablă iar studenţii notează în caiete este evident depăşit. Profesorii ar trebuie să își folosească timpul și lecţiile pentru a preda cu însemnătate, practicat, chiar și prin activităţi de mentorat one-to-one.

Tehnologia ne poate oferi acest timp dacă o utilizăm corect. Nu trebuie implementate măsuri extraordinare, dar sistemele integrate de date, sistemele SMART și spectrul roboticii poate oferi un acces mult mai facil educaţiei, personalizate pe nevoile studenţilor, și contribuie substanţial în programarea didactică a cadrelor universitare.