OBIECTIVE

OBIECTIV GENERAL

Dezvoltarea universitară inovativă, în care EVOLUŢIA este principiul de guvernare al unui sistem de învăţământ bazat pe CALITATEA educaţională.

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Alinierea la standardele internaţionale și promovarea punctelor tari ale Universităţii în topurile recunoscute și acreditate la nivel mondial. Focusare pe creșterea vizibilităţii universităţii și a personalităţilor din universitate pe plan internaţional și poziţionarea obiectivă în topurile universitare recunoscute la nivel mondial.

În momentul actual sunt întrerupte colaborările cu universităţile partenere la nivel naţional și european. Politica de menţinere a standardelor universitare actuale a contribuit negativ la eliminarea UMF de pe harta universităţilor din România și a închis orizonturile de colaborare cu orice entitate locală sau naţională, fără șanse de abordare a celor europene. Acest aspect este crucial pentru readucerea pe „piaţă” a universităţii și recunoașterea acesteia pe baza unor merite reale. Totodată, este necesară o reformatare a suportului de curs și de lucrări practice, care să vină în ajutorul cadrelor didactice și în modernizarea actului de predare. Implementarea proiectelor de investiţii, aflate la stadiu de idee de câţiva ani, pentru Centrul de abilităţi fundamentale, Centrul de simulare, Bibliotecă nouă cu spaţiu virtualizat și Redimensionarea și modernizarea cu tehnologii asistate pentru predare în amfiteatre sunt doar primii pași în dezvoltarea universităţii și a sistemului didactic, administrativ și de cercetare.

Colaborarea cu celelalte universităţi din România și din toată lumea, preluarea elementelor de management de succes și aplicarea lor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” precum și accederea în cele mai prestigioase topuri universitare trebuie să fie preocuparea permanentă a rectorului. În prezent există la nivel global, atât la nivel general, cât și pe specializări, 3 clasamente importante:

  • QS World University Rankings – 500 poziţii pentru specializarea medicină (indicatori analiză clasament: recenzie academică, raport facultate/student, referinţe, reputaţie, raport internaţional, impact cercetare, diversitate comunitate academică și de studenţi)
  • Times Higher Education (The World University Ranking) – 1000 poziţii pentru specializarea medicină (indicatori analiză clasament : venituri din cercetare și inovaţie, diversitate internaţională, calitate mediu de predare, calitate și volum lucrări cercetare, influenţa cercetării și referinţe)
  • Academic Ranking of World Universities (ARWU/ Shanghai Ranking) – 500 poziţii pentru specializarea medicină (indicatori analiză clasament: calitatea educaţiei, a personalului academic, rezultatele cercetării și performanţa academică).

Apariţia în aceste topuri, în secţiunea generală a domeniului medical, știinţă și cercetare, validează potenţialul și rezultatele la nivelul întregii activităţi universitare, nu doar pentru secţiuni și subcriterii irelevante domeniului de aplicabilitate.

2. Susţinerea sistemului educaţional prin facilitarea accesului la infrastructură si tehnologie suport.

Numărul cadrelor didactice este subdimensionat prin raportare la numărul foarte mare de studenţi și programul de predare foarte încărcat. Această situaţie conduce la aplatizarea tehnicilor de predare, lipsa timpului pentru pregătirea individuală a fiecărui curs sau a fiecărei sesiuni de lucrări practice. Lipsa infrastructurii moderne (videoproiectoare vechi, lipsa calculatoarelor din sălile de curs și lucrări practice, lipsa tablelor inteligente sau alte dotări specifice procesului educaţional), necesare mai ales disciplinelor preclinice, dăunează atât pregătirii, cât și actului predării, lipsind astfel suportul definitoriu în procesul de învăţare.

3. Facilitarea accesului la resurse și infrastructură integrată pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și crearea unui mediu ce stimulează gândirea creativă.

Lipsa unei strategii unitare la nivel de universitate duce la disiparea resurselor, dar și la obţinerea de rezultate nesemnificative. Construirea unei strategii instituţionale și focusarea iniţială pe un număr definit de domenii, cu investiţii în cercetare ca dotări și cercetători, constituie o acţiune solidă și realistă ce conduce la rezultate concrete și remarcabile, acţiune care va poziţiona universitatea, de exemplu, ca un pol recunoscut în cercetarea patologiilor oncologice, renale sau cardiologice.

Totodată, activitatea de cercetare este redusă deoarece timpul cadrelor didactice este dominat de activitatea didactică, fără a mai avea resurse și pentru activitatea de cercetare, în condiţiile în care acest domeniu poate deveni cea mai importantă sursă de finanţare pentru universitate, contrabalansând nevoia actuală de număr mare de studenţi. Cu scopul utilizării datelor colectate ca suport didactic și administrativ și în activitatea de cercetare-dezvoltare, este o măsură validă înfiinţarea unui centru de statistică și documentare medicală, care să fie cel mai bun suport în analiza trendurilor, analiza celor mai bune oportunităţi de finanţare, analiza celor mai bune rezultate, etc. Aceste elemente oferă suport informaţional și suport documentar cadrelor didactice în activităţile lor de cercetare, cu scopul fructificării rapide a oricărui rezultat al muncii acestora. Astfel, identificarea unui echilibru în activitatea cadrelor didactice, care au nevoie de vizibilitate știinţifică prin articole publicate, cărţi publicate, implicarea și recunoașterea lor în colective importante de cercetare este o modalitate de satisfacţie a personalului didactic, de reconstruire a parteneriatelor cu universităţi de prestigiu la nivel internaţional și de promovare și creștere a vizibilităţii universitare.

4. Stimularea practică a ideilor inovative în rândul studenţilor

În situaţia actuală se urmărește un învăţământ cantitativ, cu un număr mai mare de studenţi, în defavoarea indicatorului de performanţă crucial, anume CALITATEA actului educaţional, strategie tradusă prin scăderea calităţii învăţământului medical ieșean. Numărul mare de studenţi aduce prejudicii imense, în primul rând calităţii profesionale a viitorilor medici, deteriorând cadrul competiţional între studenţi, infrastructura educaţională fiind mereu insuficientă și învechită. Spaţiile pentru stagiile de practică din spitale au caracterul unui spaţiu public aglomerat, fiind spaţii insuficiente pentru practica medicală, pentru vestiare, bibliotecile și amfiteatrele din spitale fiind într-o stare avansată de degradare și lipsite de orice dotare pentru procesul didactic. Biblioteca este învechită atât ca spaţiu, cât și ca ofertă de carte. Bibliografia de curs este specifică anilor 1960-1970, fără a veni cu materiale didactice moderne sau într-o cantitate corespunzătoare și suficientă numărului de studenţi (acest aspect a fost observat și consemnat și de ARACIS în procesul de evaluare pentru acreditare).

5.Transpunerea regulilor și procedurilor instituţiei într-un sistem integrat (Medical Process Management / Medical Education Process).

În ultimii ani activitatea didactică s-a derulat în contextul unei infrastructuri perimate şi subdimensionate, având la dispoziţie dotări insuficiente şi depăşite, în absenţa unui suport informaţional actualizat. Reorganizarea structurii administrative și adaptarea acesteia la nevoile reale ale structurilor academice, precum și implementarea unui sistem de management organizat pe procese, care să faciliteze gândirea inovativă și retehnologizarea pentru suport didactic și în activitatea de cercetare reprezintă factorul definitoriu în resuscitarea Universităţii și expunerea acesteia în vederea recunoașterii la nivel naţional și international.